Un altfel de Moş Nicolae

Povestea lui Moş Nicolae, care oferă daruri copiilor cuminţi în ghete bine lustruite o ştim cu toţii, pentru că am crescut cu ea. Ceea ce nu ştim poate, este originea numelui Nicolae şi prezenţa acestuia în istorie. Numele de Nicolae vine din grecescul Nicolaus şi se traduce prin învingător sau biruitor al poporului. Atunci când se vorbeşte despre sf.  Nicolae se aduce în discuţie legenda în care sfântul, ajută trei fete sărmane să se căsătorească, ducându-le noaptea, pe furiş, zestrea necesară măritişului. Născut în cetatea Patara  din ţinutul Lichiei (Turcia de astăzi), Nicolae, a săvârşit şi minuni şi este cunoscut ca protector al celor acuzaţi pe nedrept, al mireselor, al fetelor nemăritate şi a copiilor mici.
Asta spune o parte din istorie şi tradiţia bisericească. Ce spune însă Biblia e ceva cu totul deosebit de poveştile siropase ale zilelor noastre.
Prima referinţă este în Faptele Apostolilor 6:5 şi se referă la Nicolae, un prozelit din Antiohia, ca unul din cei 7 diaconi, diaconi care trebuiau să fie: „bărbaţi vorbiţi de bine, plini de Duhul Sfânt şi înţelepciune”.De precizat că aceştia au fost aleşi în urma rugăciunilor comunităţii.
A doua şi a treia referinţă biblică la Nicolae este prezentată într-o lumină negativă. Astfel în Apocalipsa 2:6 se spune: „Ai însă lucrul acesta bun: că urăşti faptele Nicolaiţilor, pe care şi Eu (Dumnezeu) le urăsc.” Apoi în Apocalipsa 2:15 se repetă: „Tot aşa, şi tu ai câţiva care, de asemenea, ţin învăţătura Nicolaiţilor, pe care Eu (Dumnezeu) o urăsc.
Întrebarea legală care ne vine în minte, este de ce urăşte Dumnezeu faptele celor care se numesc nicolaiţi?  Urăşte Dumnezeu pe cei ce poartă nume sau derivate ale numelor de Nicolae? NICIDECUM! Dumnezeu iubeşte pe toţi oamenii, deci şi pe cei care poartă numele de Nicolae, Nicu, Nicoleta e.t.c.
Există dovezi istorice despre o sectă gnostică numita nicolaiţi care susţineau că faptele trupului nu afectează puritatea sufletului, astfel păcatele firii şi ale trupului erau admise deoarece oricum trupul este supus păcatului şi va pieri, sufletul fiind cel ce rămâne neatins de păcat şi mântuit. Victorinus este citat adesea spunând despre nicolaiţi  că „erau nişte înşelători turbulenţi care,  folosindu-se de numele lui Nikolaos unul dintre cei şapte diaconi (Fapte 6:5), învăţau că alimentele jertfite idolilor puteau fi exorcizate şi apoi mâncate, şi că oricine ar comite desfrâu poate primi pace în ziua a opta”. Cu alte cuvinte poţi face tot ce doreşti cu trupul acesta, de la destrăbălare carnală la injectare cu substanţe psihoactive, de la tatuaje şi piercing în oricare părţi ale corpului, orice îţi este admis atâta vreme cât sufletul rămâne pur.
Aceasta este învăţătura nicolaiţilor şi pe aceasta o urăşte Dumnezeu. Noi trebuie să trăim şi cu trupul şi cu sufletul în sfinţenie pentru a fi plăcuţi lui Dumnezeu. Se spune că spre deosebire de moş Crăciun, moş Nicolae nu se arată niciodată. Ei bine îmi permit să adaug la această zicere din bătrâni că satan, diavolul, duşmanul nostru de moarte lucifer( special scris cu litere mici), are această caracteristică de a acţiona din umbră, din întuneric, pentru a nu fi descoperit şi pentru a înşela cât mai multă lume sub adăpostul anonimatului. Nu ştiu ce aveţi de când să le dăruiţi celor dragi în noaptea de moş Nicolae, dar eu unul nu voi ridica la rang de virtute minciuna, fie ea cât de nevinovată!
Nicu Meister

Reclame