Recenzie-Arheologie Biblică

Apărută în anul 2009 la Editura Casa Cărţii din Oradea, într-o condiţie grafică excelentă, cartea scrisă de James K. Hoffmeier The Archaeology of the Bible, prezintă în cele aproape 200 de pagini, descoperiri ale arheologiei contemporane, care susţin şi întăresc afirmaţiile Scripturilor.

Scrisă într-un mod alert, bine documentată şi uşor de parcurs datorită explicaţilor grafice şi fotografice, cartea poate fi un manual pentru cei care vorbesc unui auditoriu ateu, care resping pe Dumnezeu ca şi creator sau pun la îndoială istoria Bibliei.

Poate fi însă şi un instrument valoros pentru slujitorii amvoanelor, deoarece, prezintă istoria şi geografia locurilor biblice, funcţionând foarte bine ca o punte de legătură între lumea netangibilă a Cuvântului scris şi lumea de azi tangibilă prin descoperirile arheologice valoroase şi palpabile.

Este de un real folos şi omului de rând, pe care-l ajută să înţeleagă Biblia mai bine şi chiar o face să prindă viaţă, cum se exprimă însuşi autorul în prefaţa cărţii.

Prezent printre siturile arheologice de la frageda vârstă de 10 ani, autorul este foarte familiarizat cu locuri ca Libanul, Iordania, Siria, Qumram, Ierusalim, Ierihon şi alte siteuri la care alţii doar visează sau le cunosc numai din cărţi sau documentare. Hoffmeier, este aşadar un expert în domeniul arheologiei, una din minţile strălucitoare şi experimentate ale arheologiei biblice.

Autorul ne poartă într-o călătorie fascinantă în jurul vestigiile arheologice din Orientul Apropiat Antic, oferindu-ne trei trei popasuri:

-Introducere în arheologie şi aplicarea acesteia la Vechiul Testament,

-Teritoriul şi regii Israelului şi

-Perioada Noului Testament.

Capitolul I al primei părţi, ne face o introducere în lumea arheologiei, defineşte termenii folosiţi, trece în revistă originile arheologiei în lumea biblică în mod special arheologia Egiptului, Mesopotamiei, Palestinei şi în cele din urmă cea contemporană. Tot aici autorul ne aduce la cunoştinţă impasul în care s-a aflat arheologia biblică în ultimii 30 de ani şi controversele dintre minimalismul istoric şi cărţile Bibliei.

Al doilea capitol din prima parte a cărţii, tratează problema interpretării Bibliei cu ajutorul arheologiei. Rolul arheologiei, susţine autorul, este acela de a dovedi că Biblia este adevărată, dar chiar dacă este dovedită veridicitatea locurilor din Scriptură, tot este nevoie de credinţa că evenimentele s-au întâmplat conform scripturilor în locurile descoperite de arheologie. Prin urmare, degeaba este găsită locaţia mormântului lui Lazăr, conform Bibliei, dacă nu credem că Lazăr a fost înviat, lucru care nu poate fi dovedit de arheologia biblică. Autorul continuă să prezinte patru domenii în care datele arheologice vor fi aplicate şi anume: contextul, complementaritatea, confirmarea istorică şi provocarea de a trata cu obiectivitate interpretările eronate ale pasajelor biblice.

Capitolul al treilea din prima parte a cărţii, aduce Geneza în atenţie, deoarece aici este originea lumii şi a naţiunii Israel. Elemente ca: grădina Edenului, potopul, alianţele şi tratatele vremii, numele de persoane, interpretarea viselor sau instituţia căsătoriei, sunt prezentate cu argumente arheologice, reflectând obiceiurile vremii şi naraţiunile prezentate de Biblie prin autorii ei.

Ultimul capitol al primei părţi are în centrul prezentării, poporul Israel în interiorul şi exteriorul graniţelor Egiptului. Sunt aduse în atenţia cititorului naşterile controlate şi oprimarea israeliţilor. Este prezentat Moise cu cele zece urgii şi similarităţile dintre povestea lui şi cea a lui Sargon din Akkad, dar este dizolvat mitul conform căruia pericopa a fost împrumutată de autorul ebraic din legenda mesopotamiană. Sunt aduse ca argumente arheologice inscripţii, locuri şi date care atestă exodul naţiunii Israel, trecerea Mării Roşii, legislaţia dată la Sinai şi existenţa Cortului Întâlnirii.

Partea a II-a a cărţii, prezintă cu ajutorul a cinci capitole distincte, teritoriul cucerit şi locuit mai apoi de Israel, cât şi formele de guvernare pe care aceştia le-au avut, începând cu judecători, profeţi şi regi. Aceste capitole prezintă în amănunt şi cu detalii arheologice: colonizarea ţării, altarele, obiceiul păgân de jertfire a copilaşilor, dinastia lui David, imperiul lui Solomon, primul templu, dezbinarea regatului în Israel şi Iuda, exilul babilonian şi egiptean.

Partea a III-a prezintă în cele 4 capitole, perioada Noului Testament. Templul din Ierusalim, construit de Irod are un loc aparte, deoarece în urma excavaţiilor din jurul muntelui Templului, a vut loc o reconstituire convingătoare, în ciuda faptului că Templul a fost distrus de două ori de Titus şi Adrian şi mai apoi în perioada bizantină, islamică şi cruciată, zona a fost ocupată de diverse alte construcţii. Naşterea lui Isus, primii săi ani de viaţă în micul Nazareth, dar şi Bethleemul, Betsaida sau Capharnaum, îşi dezvăluie secretele în faţa săpăturilor efectuate cu atenţie de arheologi. La mijlocul anilor ’80, o secetă a dus la scăderea cotelor apelor Mării Galileii la niveluri neobişnuite. Cu această ocazie a fost descoperită o barcă de lemn care a plutit pe apele lacului în vremea Lui Isus. Mărimea bărcii şi datele tehnice duc la concluzia că Isus şi cei 12 ucenici ar fi putut fi transportaţi cu uşurinţă într-o ambarcaţiune de felul celei descoperite la Kibbutz Ginnosar.

Ultimele două capitole  vorbesc despre lumea lui Isus, a lui Pavel şi a bisericii primare. Datorită proiectelor de construcţie ale împăraţilor romani şi a numeroaselor inscripţii şi scrieri antice din surse ebraice, romane şi greceşti din secolul I î.H. şi secolul I d.H., există o abundenţă de date directe şi indirecte relevante pentru Noul Testament. Sunt prezentate referiri directe ale personajelor care apar în Scriptură. Au fost descoperite şi dezgropate temple, teatre şi alte edificii care erau prezente în timpul lui Isus la Ierusalim, sau a lui Pavel la Atena. Putem spune că datele arheologice au contribuit într-un mod semnificativ la cunoştinţele noastre despre Noul Testament.

Pot spune în final, că autorul a încercat prin această carte să ne prezinte istoria biblică prin lentilele arheologiei, apropiindu-ne prin elementele prezentate, de acele vremuri de mult apuse. Am fost purtaţi într-o călătorie fascinantă prin siturile arheologice, simţindu-se parcă mirosul proaspăt de pământ excavat şi urma prezenţei personajelor atât de îndrăgite din Scriptură. Această carte a trezit dorinţa cititorului de a fi prezent la acele memorabile săpături, când totul se opreşte în loc şi nu se mai aude nici un clinchet de unelte, pentru că s-a descoperit o nouă galerie, un nou zid, sau o nouă coloană. Respiraţia tuturor este întretăiată pentru că sunt printre primii care au ocazia să vadă, să atingă, să fotografieze obiectul proaspăt decelat.

Această carte, a pus la dispoziţia cititorului, o cantitate enormă de materiale favorabile pentru studiu Biblic. Cei care doresc să adâncească studiul personal, au la dispoziţie o mină de informaţii preţioase. Cu siguranţă excavaţiile care sunt acum în desfăşurare şi cele viitoare, vor face noi şi interesante descoperiri, care vor aduce publicului larg mai multe elemente care vor complecta puzzle-ul istoric, îmbunătăţind bagajul de cunoştinţe al cititorilor.

Nicu Meister

4 gânduri despre „Recenzie-Arheologie Biblică

  1. salut, îţi promisesem că te adaug în blogroll dacă blogul tău mi se pare suficient de interesant/relevant etc. după câte văd îndeplineşte cu relativ succes cele două criterii dar mai pun o condiţie (nu ca şi cum ar conta foarte mult pentru tine să ajungi în blogrollu’ meu): îmi trimiţi cartea asta prin poştă, o citesc şi ţi-o trimit înapoi. plătesc taxele poştale ramburs😀
    dacă binevoieşti, îmi trimiţi un email şi îţi dau adresa. danke schön!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s