Versetul zilei (4)

Ca ploaia să curgă învăţăturile mele, ca roua să cadă cuvântul meu, ca ploaia repede pe verdeaţă, ca picăturile de ploaie pe iarbă! Deuteronom 32:2

Cuvintele acestea aparţin lui Moise şi sunt de fapt versurile unei cântări compuse de el şi prezentate înaintea poporului înainte de a-l prezenta pe Iosua ca succesor al său şi cu puţin timp înainte de a primii decizia divină de a nu face parte din cei care vor intra în ţara promisă.

Este un preambul a ceea ce doreşte să spună despre Iehova. Este o dorinţă sinceră a inimii lui ca tot ceea ce va rosti să fie primit aşa cum primesc plantele roua şi ploaia după un timp de secetă şi lipsă a apei. Plantele dornice de apă din flora pustiului, asimilează acest „aur transparent” vital pentru supravieţuirea lor,  cu o viteză uimitoare.

Cu toţii ne dorim ca sămânţa aruncată să cadă într-un pământ bun şi să dea rod. Vrem ca ceea ce rosteşte gura noastră să pătrundă adânc în inima necredinciosului şi să-l frământe până când ia decizia corectă. Dar din păcate nu este întodeauna aşa. Învăţăturile care le dăm, prin viu grai sau prin purtarea noastră, trec de cele mai multe ori ca vântul printre ramuri şi nu influenţează cu nimic omul vizat.

Dorinţa din acest verset, de a fi primite învăţăturile Scripturii pe care le rostim, trebuie însoţită de rugăciune şi de o puternică dorinţă de salvare a celor care sunt ţintele noastre în mărturisirea evangheliei. Setea după cuvintele Bibliei nu vine decât în urma conştientizării acestei necesităţi.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s