Forme de relief ale sufletului (4)

Peştera_Unguru_Mare

La acest sfârșit de săptămână vom medita în peșteră. Așa cum știm peștera este o cavitate, scobitură naturală subterană adâncă și mare, formată prin dizolvarea unor roci solubile de către apele de infiltrație sau o înfundătură în stâncă sau în munți.

Peștera poate fi LOCUL ASCUNDERII sau ASCUNZĂTOAREA multora dintre noi. Isaia 2:19  Oamenii vor intra în peşterile stâncilor şi în crăpăturile pământului, de frica Domnului şi de strălucirea măreţiei Lui, când Se va scula să îngrozească pământul.

Din textul pe care l-am citat, observăm că peștera este ascunzătoarea ideală pentru cei care nu vor să mai dea ochii cu Dumnezeu, care fug de El și de judecata sa, sperând cu naivitate că vor scăpa. Noi știm din Cuvântul lui Dumnezeu că nu ne putem ascunde nicăieri de privirea ageră a Domnului. Psalmi 139:7  Unde mă voi duce departe de Duhul Tău şi unde voi fugi departe de Faţa Ta? Dacă mă voi sui în cer, Tu eşti acolo; dacă mă voi culca în locuinţa morţilor, iată-Te şi acolo; Dacă voi lua aripile zorilor şi mă voi duce să locuiesc la marginea mării, şi acolo mâna Ta mă va călăuzi şi dreapta Ta mă va apuca.Dacă voi zice: „Cel puţin întunericul mă va acoperi şi se va face noapte lumina dimprejurul meu!”Iată că nici chiar întunericul nu este întunecos pentru Tine; ci noaptea străluceşte ca ziua şi întunericul ca lumina.

În timpul campaniei de cucerire a țării promise, Iosua a avut parte de un episod în care o alianță de împărați au fugit și s-au ascuns în peșteră. Iosua 10:16 Cei cinci împăraţi au fugit şi s-au ascuns într-o peşteră la Macheda. S-a spus lucrul acesta lui Iosua, zicând: „Cei cinci împăraţi se află ascunşi într-o peşteră la Macheda”. Iosua a zis: „Prăvăliţi nişte pietre mari la intrarea peşterii şi puneţi nişte oameni să-i păzească. Dacă ne ascundem de cineva înseamnă că ne este teamă de el, nu vrem să-l întâlnim, datorită fricii de confruntare. Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n-are de ce să se teamă. Proverbe 29:25  Pentru credincioși pământul nu este o peșteră în care să ne ascundem ci este un câmp de bătălie unde ne luptăm până la sânge în lupta împotriva păcatului și a forțelor întunericului.

În peșteră ne confruntăm și cu PRESIUNEA ANTURAJULUI. 1 Samuel 24:10  Vezi acum cu ochii tăi că Domnul te dăduse astăzi în mâinile mele în peşteră. Oamenii mei mă îndemnau să te omor; dar te-am cruţat şi am zis: „Nu voi pune mâna pe domnul meu, căci este unsul Domnului.” David nu a cedat acestei presiuni exercitată de anturajul său care-l îndemnau să-i curme viața lui Saul. El a avut puterea să facă față cu brio acestor provocări și să acționeze conform vocii lui lăuntrice conduse de Dumnezeu. Influența anturajului poate fi extrem de puternică. Ca să nu fim dezrădăcinați din crezul nostru și a nu ne fi demolate valorile, avem nevoie de o aprofundare a relației noastre cu Dumnezeu. Trăirea superficială a credinței noastre nu poate face față acestor uragane emoționale.

Peștera poate fi LOCUL PURITĂȚII. 1 Regi 18:4  Când a nimicit Izabela pe prorocii Domnului, Obadia a luat o sută de proroci, i-a ascuns câte cincizeci într-o peşteră şi i-a hrănit cu pâine şi cu apă. Într-o vreme când idolatria era la culme și poporul lui Dumnezeu decăzuse din punct de vedere spiritual, în peșteri, ascunși de ochii lumii dar cunoscuți de Dumnezeu, era o minoritate care s-a hotărât să nu-și întineze sufletul. O alegere grea și tot mai rară din păcate în vremurile noastre, o alegere pe cale de dispariție ca o floare de colț, dar este și rămâne o alegere care aduce cinste și răsplată nu doar aici pe acest pământ, dar mai ales în raiul lui Dumnezeu. Da, peștera poate fi locul purității, locul în care ne izolăm dar nu de lume ci de mentalitățile ei păcătoase și murdare. Noi rămânem în lume dar nu ca lumea, trăim sub același soare dar nu alergăm la același potop de desfrâu, noi facem zilnic alegeri care ne ajută să rămânem curați, limpezi și nealterați de otrava acestei lumi.

Dar peștera mai poate fi și LOCUL LAMENTĂRII 1 Regi 19:9  Şi acolo, Ilie a intrat într-o peşteră şi a rămas în ea peste noapte. Şi cuvântul Domnului i-a vorbit astfel: „Ce faci tu aici, Ilie?” El a răspuns: „Am fost plin de râvnă pentru Domnul, Dumnezeul oştirilor; căci copiii lui Israel au părăsit legământul Tău, au sfărâmat altarele Tale şi au ucis cu sabia pe prorocii Tăi; am rămas numai eu singur şi caută să-mi ia viaţa!” Ilie se plânge, se tânguiește, este morocănos și cârcotaș, asta pentru că el crede că este singurul reprezentat a lui Dumnezeu care a rămas să lupte cu un întreg popor idolatru. Nemulțumirea și văicăreala este o strare specifică poporului român. Pensiile sunt prea mici, taxele sunt prea mari, politicienii prea corupți, etc

Cuvântul revelat ne spune că evlavia însoţită de mulţumire este un mare câştig1 Timotei 6:6  și că cel cu inima mulţumită are un ospăţ necurmat. Proverbe 15:15  Oriunde ne întoarcem găsim oameni cârtitori, la coada de la taxe, la servici, la școală chiar și în biserici. Suntem tentați să credem că asta este normalitatea, dar NU nu este normal să fi bosumflat și cârtitor de dimineața până seara, de luni până duminică și din ianuarie până în decembrie. Această stare este o boală, un sindrom care distruge tot mai mulți oameni și le fură bucuria de a trăi.

Și în cele din urmă Isus ne spune că BISERICA POATE FI TRANSFORMATĂ ÎNTR-O PEȘTERĂ de tâlhari Matei 21:13  şi le-a zis: „Este scris: „Casa Mea se va chema o casă de rugăciune.” Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari.” Datorită animalelor care se vindeau în templu pentru jertfe și schimbatul de bani în moneda templului putem spune că religia oferea bune oportunităţi de afaceri. Pentru mulţi ea nu mai însemna decât atât. Dragii mei, dacă suntem ispitiţi să îi condamnăm, trebuie să fim atenţi şi să ne examinăm cu atenţie pe noi înşine. Adesea, religia devine pentru unii o afacere. Nu se sfiiesc să facă comerţ chiar cu Dumnezeu. Am cunoscut persoane care încercau să cumpere binecuvântări de la Dumnezeu. Doamne, spuneau ei, dacă ma ajuţi de această dată, eu o să fac, cutare şi cutare lucru. Dragi prieteni este târg. Este afacere. Numai că Dumnezeu nu face aşa ceva. El nu face afaceri cu noi. El oferă tot ce are de oferit din dragoste şi nu ca afacere. Haideți să nu transformăm casa de rugăciune și închinare într-o peșteră de tîlhari. Tâlharii fură și jefuiesc. Să nu-l jefuim pe Hristos de onoarea și slava  Lui. Să nu jefuim musafirii casei Domnului de de privilegiul de a-L cunoaşte pe Dumnezeu aşa cum este El.

[Aceste meditații au fost rostite la Radio Vocea Evangheliei Sibiu în cadrul rubricii „Popas de suflet”.]

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s