Mulțumesc oamenilor care au văzut ceva în mine

Investiția în oameni este cea mai mare avere. Aș vrea să aduc un cuvânt de recunoștință oamenilor cu impact din viața mea. Oameni care au văzut ceva în mine și m-au încurajat ca acel ceva să iasă la suprafață și să vadă lumina realității. Au fost oameni care au dat aripi viselor mele și m-au ajutat să ajung acolo unde nu credeam că pot ajunge vreodată.

Mulțumesc părinților mei și iubitei mele soții, bunica Margareta, Nelu Dobrin, Victoria Vasile, Doina Jalea, Vasile Holerga, Marcel Rățoiu, Sabina Cioflec, Magda Peter, Neluțu Scheau, Neluțu Hurgoiu, Maria S., Anca David, Nelu Brie, Eugen Jugaru, John Tipei, Vasile Barac, Cristi Talpă, Caius și Cristina Giurgiu, Ionuț Chiriță, Magda Iuga, Bianca Văcariu … (lista este în lucru)

Conștient sau inconștient, v-ați lăsat amprenta în mine. Mă rog, ca Cel care v-a modelat așa de minunat, să vă răsplătească și să vă poarte mereu în carul Său, din biruință în biruință. Fiți binecuvîntați cu multă pasiune și putere de influență, cu multă viață plină entuziasm și bucurie în fiecare zi pe care o trăiți.

Fețele nedreptății (1)

Fetele nedreptatiiAm intrat în săptămâna mare. În zilele care ne stau înainte, imaginea Hristosului nedreptățit ne revoltă. Această nedreptate nu a existat doar atunci, față de Mântuitorul lumii, dar există și astăzi, luând multe forme și manifestându-se în multe feluri, față de noi toți. Suntem contemporanii unei generații cu inima de gheață care smulg copii din sânul familiei și ”pentru binele lor suprem”, sunt plantați în alte familii surogat cu speranța că acestor copii le va fi bine. Asistăm neputincioși la promulgarea unor legi care înalță fărădelegea și calcă în picioare principiile sfinte ale Scripturilor.

Vedem tot mai limpede că lumea întreagă încearcă să se debaraseze de Hristos și de creștini, prigoana credincioșilor luând proporții uriașe. Cu acest tablou în fața ochilor și a inimii suntem cuprinși de un sentiment tot mai mare de nedreptate care ni se face. Noi încercăm să facem bine și ni se răsplătește cu rău, ne străduim să iertăm și să tolerăm slăbiciunile semenilor, dar suntem considerați slabi și neputincioși, întorcând celălalt obraz cu dorința de a grămădi cărbuni aprinși pe capul lor, vedem cu stupoare cum suntem reduși la tăcere, marginalizați, ironizați, considerați niște arierați, rămași în urmă cu mult față de secolul vitezei și emancipării în care trăim. În interiorul nostru se frământă acest sentiment al inechității, al nedreptății pe care o vedem că ia proporții, fără ca nimeni să ia măsuri.

Da, cu ajutorul Lui Dumnezeu, aș vrea să vorbim despre fețele nedreptății sau ce trebuie să știu când sunt nedreptățit. Sunt sigur că fiecare dintre dumneavoastră a avut momente în viață când a fost nedreptățit. La serviciu, poate în liceu sau la facultate, uneori chiar și în familie, nedreptatea cauzează atâta durere și suferință. Nu voi vorbi despre rețete care te scapă de nedreptate pentru că ele nu există. Hristos a fost nedreptățit și noi la rândul nostru vom avea parte de nedreptate. Nu o putem ocoli sau scăpa de ea.

Exemplul de care ne vom folosi în dezbaterea acestui subiect este David, bărbatul asuprit pe nedrept de un împărat gelos, pe care l-a slujit cu smerenie privindu-l întotdeauna ca pe unsul Domnului.  În ciuda uciderii uriașului Goliat, a biruințelor avute în luptele purtate și a liniștirii pe care i-o oferea David prin muzica sa, regele Saul își dorea să-l ucidă, chiar dacă nu avea nici un motiv. Atunci când Ionatan fiul său îl întreabă despre cauzele acestei prigoniri a lui David iată ce răspunde el în 1Samuel 20:30-33 Atunci Saul s-a aprins de mânie împotriva lui Ionatan şi i-a zis: „Fiu rău şi neascultător, nu ştiu eu că ţi-ai luat ca prieten pe fiul lui Isai, spre ruşinea ta şi spre ruşinea mamei tale?  Căci câtă vreme va trăi fiul lui Isai pe pământ, nu va fi linişte nici pentru tine, nici pentru împărăţia ta. Şi acum trimite să-l caute şi să mi-l aducă, fiindcă este vrednic de moarte.”  Ionatan a răspuns tatălui său, Saul, şi i-a zis: „Pentru ce să fie omorât? Ce a făcut?” Şi Saul şi-a îndreptat suliţa spre el, ca să-l lovească. Ionatan a înţeles că era lucru hotărât din partea tatălui său să omoare pe David. După cum scrie textul Scripturii vedem că Saul nu avea argumente, motive reale pe care să le înșire pentru nedreptatea lui față de David. În 1Sam. 18:28-29  Saul a văzut şi a înţeles că Domnul era cu David; şi fiică-sa Mical iubea pe David. Saul s-a temut din ce în ce mai mult de David şi toată viaţa i-a fost vrăjmaş.

De aici ne putem da seama că oamenii ne pot nedreptății fără un motiv anume. Chiar dacă ne purtăm regulamentar și facem totul ca la carte nu suntem ocoliți de nedreptate. Câtă vreme a trăit pe pământ, printre oameni nedrepți care beau nedreptatea ca apa,  Isus nu a oferit imunitate sau o cale de a scăpa de nedreptate, ci, mai degrabă, o cale de a trece prin ea, dincolo de ea.

Când suntem nedreptățiți reacțiile noastre sunt diverse. Unii sunt impulsivi, alții se izolează otrăvindu-se singuri  cu stări de amărăciune și resentimente. Alții se răzbună încercând să-și facă singuri dreptate răsplătind în acest fel nedreptatea care li s-a făcut. În noi ca și credincioși nu ar trebui să existe nici una din aceste stări, în schimb gândul care ar trebui să guverneze întreaga stare de nedreptate este aducerea aminte a faptului că Dumnezeu are lucrurile sub control.  Aceasta este prima față a nedreptății pe care o vom dezbate.

Chiar dacă avem impresia că El nu știe, nu vede, nu aude, nu are cunoștință de nedreptatea noastră trebuie să înțelegem acum, nu atunci când simțurile ni s-au tocit datorită deznădejdii, că El stă pe tron și este suveran. Pling.3:35  când se calcă dreptatea omenească în faţa Celui Preaînalt,când este nedreptăţit un om în pricina lui, nu vede Domnul?Deși exista posibilitatea ca Saul să-l prindă de mai multe ori pe David și sa-l ucidă totuși nu i s-a dat această ocazie de către Dumnezeu: 1Sam.23:14 David a locuit în pustie, în locuri întărite, şi a rămas pe muntele din pustia Zif. Saul îl căuta mereu, dar Dumnezeu nu l-a dat în mâinile lui.

Posibilități ca Isus să fie ucis înainte de vreme au existat dar Dumnezeu care este suveran nu a permis acest lucru, decât în momentul când ceasul pe cadranul Lui Dumnezeu era cel hotărât de El: Luca 4:29 Şi s-au sculat, L-au scos din cetate şi L-au dus până în sprânceana muntelui pe care era zidită cetatea lor, ca să-L arunce în prăpastie. Dar Isus a trecut prin mijlocul lor şi a plecat de acolo. A trecut prin mijlocul lor, fără ca ei să-l atingă sau să-l împingă în prăpastie, erau fără putere și asistau neputincioși cum le scapă din mâini, dar erau ca și paralizați și nu puteau face ceea ce și-ar fi dorit. De ce? Pentru că Dumnezeu are toate lucrurile în control! El cunoaște fiecare nedreptate care se face pe tera. A știut când Stefan a fost ucis pe nedrept, a știut și de Iov când a fost jefuit de avere și lăsat fără cei 10 copii, A știut de Daniel când pe nedrept a fost aruncat la lei și de cei 3 tineri aruncați tot pe nedrept în cuptorul încins, a știut de sutele de creștini uciși în arene de crudul Nero, știe și de familia Botnariu căreia i s-au luat cei cinci copii pe nedrept, știe de fiecare dintre noi care suferă pe nedrept!

El nu este surd la strigătele noastre, nu este orb la nedreptățile care ni se fac, El are toate lucrurile sub control. El nu este luat prin surprindere  și nici pe nepregătite nu a rămas fără soluții și nici nu este strivit de mulțimea problemelor noastre pentru că El este DUMNEZEU care guvernează universul și are răspuns și resurse pentru toate lucrurile. Dacă avem în minte această față a nedreptății vom putea trece altfel prin nedreptățile care ni se fac.

Închidem aici prima filă a seriei de meditații fețele nedreptății sau ce trebuie să știu când sunt nedreptățit. Până data viitoare vă doresc să rămâneți fermi în mijlocul nedreptăților de care aveți parte. O zi binecuvântată!

[Aceste meditații au fost rostite la Radio Vocea Evangheliei Sibiu în cadrul rubricii „Popas de suflet”.]

O voce impresionantă

Numele său este Jackie Evancho din Pittsburgh, Pennsylvania şi în acest filmuleţ interpretează o piesă scrisă de unchiul său şi intitulată „To Believe”. Mesajul melodiei este unul de rugăciune, pentru cei care sunt mai puţin fericiţi în această lume.

Aşezaţi-vă confortabil şi bucuraţi-vă de acest spectacol frumos şi captivant, oferit de această fetiţă talentată care are o carieră muzicală în plină ascensiune.
De îndată ce începe să cânte, vocea ei străluceşte, inundând întreaga sală de căldură şi puritate. Deşi are o carieră muzicală înfloritoare, Evancho spune că nu are pregătire muzicală, aceasta repetând aproximativ o oră pe zi, de trei ori pe săptămână, cu mama ei.

Am ajuns să fiu doar o ştire…

ImagineAcest editorial a fost scris de Vladimir Pustan vineri 22 martie 2014 în urma veştilor care circulă pe internet despre „demisia” din cultul penticostal!

Există o anume ușurare în schimbare chiar dacă e din rău în mai rău. Adesea e alinător să poți să-ți schimbi poziția ca să te doară și altundeva.

Am stat azi aproape toată ziua prin cimitir pentru că sunt zile (din ce în ce mai dese) în care te simți mai confortabil între morți decât între vii. Sau mai sigur.

Am 47 de ani și am ajuns să fiu doar o știre, dar ce mă mângâie e că știu că prostul e cel care n-a încercat în viața lui niciun eveniment.

În Franța anului 1720 a existat o lege ce spunea că un condamnat la moarte poate fi grațiat cu condiția să se căsătorească cu ștreangul de gât cu o fată mai trecută.

Phillipe Cheufferay când a văzut cine îi vine în față, uluit de urâțenia ei, a strigat călăului ”Trage iute de funie”. Mai bine mort decât cu șchioapa…

Einstein la sfârșitul vieții regreta că nu s-a făcut instalator. Există o frumusețe adâncă în aceea de a veni la ora 16 acasă, a mânca iahnia de fasole și a butona telecomanda până la miezul nopții. Sau a-ți da cu părerea despre una, despre alta pe internet.

Pe primele monede bătute în America pe o față scria ”Noi credem în Dumnezeu” iar pe cealaltă ”Vezi-ți de treaba ta”. Iar asta se numește progres.

 

Marşul pentru viaţă 2014

 

Mai multe informaţii pe http://www.marsulpentruviata.ro./

Marșul pentru viață este un eveniment anual, inițiat cu 40 de ani în urmă în SUA, care se organizează în din ce în ce mai multe state din Europa și America. El este dedicat valorizării și protejării vieții copiilor, începând de la concepție, și sprijinirii familiei.

În orașele României, în 22–23 martie, are loc a patra ediție a Marșului pentru viață. Tema din acest an este „Adopția, o alegere nobilă”. Am ales această temă pentru că vrem să reparăm ceva. Adesea, societatea românească şi-a abandonat copiii şi a abandonat mamele. Spunem despre copii că sunt un dar, o bucurie, că ei sunt viitorul. Dar de viitorul unora dintre ei ne îngrijim prea puțin, iar de al altora chiar deloc.

Adopția este o soluție firească pentru ocrotirea copiilor născuți de mame aflate în dificultate, ale căror familii nu își pot asuma responsabilitatea creşterii unui copil.

În România, din păcate, nu există o cultură a adopției. Copilul adoptat este văzut ca un copil de mâna a doua. Familia care adoptă este văzută ca nefirească. Mama sau părinții care își lasă copilul să fie adoptat sunt considerați nedemni de numele de părinți. Aceste calificări nu sunt corecte și ele îngreunează mult încredințarea spre adopție, adopția și integrarea copilului adoptat.

Citeste mai mult la http://alfaomega.tv/pro-viata/resurse-pro-viata/2919-adoptia-o-alegere-nobila-marsul-pentru-viata-bucuresti#ixzz2wckXuDtR