Gordon Brown: „Sunt un păcătos care se pocăieşte!”

Aflat în campanie electorală, a stat de vorbă cu o pensionară deranjată de prea mulții imigranți veniți din Europa de Est. Folosind un verb mioritic, femeia a întrebat „Where are they flocking from?” Premierul a înțeles în frază alt verb tot cu f, dar injurios, și s-a speriat. Stăpânindu-se, a răspuns diplomatic, încercând să o convingă pe femeie că în economia migrației venirea unora se compensează cu plecarea altora (englezilor). Mulțumind pentru dialog, Brown a intrat în mașină dar a uitat că are microfonul de la lavalieră încă pornit. „Dezastruos!” a catalogat el imediat dialogul. „Este o bigotă.” Termenul de bigot, cel mai rapid asociat cu cel de fanatic, definește în contextul imigrării o atitudine de rasism și intoleranță față de alte popoare.

Știrea a fost pe prima pagină a presei britanice și Gordon Brown a trebuit să vină cu explicații.  Ce a atras atenția a fost rapiditatea cu care Brown a reparat greșeala. S-a dus în persoană în vizită la femeie, au reluat conversația, și-a cerut iertare. În final, în fața presei, Brown se confesa: „dacă vă place, sunt un păcătos care se pocăiește”. Unii s-au întrebat dacă nu e o manevră electorală în fața unei gafe impardonabile și evidente, al cărei efect s-ar putea vedea miercuri, la alegeri. Dimpotrivă, o majoritate s-a văzut astfel reprezentată de un om normal, ce își descarcă sufletul în privat.


Rezultatul alegerilor de miercuri nu va dovedi dacă Brown a fost sincer sau nu. Fapt e că a avut curajul să iasă public și să mărturisească un păcat privat și o iertare privată. Și, cel puțin teoretic, e pocăitul perfect, care a făcut ceea ce scrie la Carte.

(Sursa Semnele Timpului)

Anunțuri

Criminal iertat…

Revista de analiză şi opinie creştină Semnele timpului ne aduce în discuţie un caz foarte mediatizat al unui credincios nu doar cu numele ci şi cu viaţa…

Un bărbat a șocat o întreagă curte judecătorească din Manhattan (New York, SUA), atunci când a oferit o Biblie celui care i-a ucis soția, încurajându-l să își salveze sufletul, scrie New York Post.

„Dumnezeu va fi cu tine”, i-a spus Noel Pumarejo, plângând, celui care a înjunghiat-o pe soția lui, provocându-i moartea. „Citește Biblia asta și întoarce-te la Dumnezeu ca să-ți salvezi sufletul.” Gestul lui Pumarejo a impresionat-o până la lacrimi chiar și pe judecătoare. Emoția însă nu și-a avut locul în decizia de a-l condamna pe acuzatul David Andrango la 25 de ani de închisoare.

Andrango, în vârstă de 32 de ani era curier la magazinul de bijuterii la care Sandra Pumarejo (52 ani) lucra pe postul de contabilă. Magazinul îl concediase pe Andrango după ce acesta a sustras bijuterii în valoare de 10 000 dolari, însă Pumarejo i-a promis că nu îl va denunța la Poliție dacă va înapoia ce a furat. Sandra Pumarejo întocmise chiar și un plan de restituire, pe care Andrango urma să îl folosească pentru a returna banii. La câteva zile după ce au stabilit împreună acest plan, Andrago a ucis-o pe Pumarejo.

„Știu că nimic nu o va mai aduce înapoi,” a spus Andrango în pledoaria sa. „Nici nu vă pot privi în ochi – îmi este rușine,” a adăugat el. „Vă mulțumesc pentru Biblie. O voi ține cu mine tot timpul. Voi citi întotdeauna din ea.”

După proces, Noel Pumarenjo a declarat că nu îi pasă de sentința dată în dreptul lui Andrango. „Îmi pasă doar de sufletul lui.”


Versetul zilei (5)

Adevărat vă spun că oricine nu va primi Împărăţia lui Dumnezeu ca un copilaş, cu niciun chip nu va intra în ea! Marcu 10:15

Câtă naivitate la un copil! Aş vrea să pot ierta ca un copil, să-l pot îmbrăţişa pe cel ce mi-a greşit la 2 minute după ce a gafat-o. Aş vrea să pot crede cu uşurinţa unui copil că problemele sunt trecătoare, că necazul de azi nu va mai fi mâine, că lipsurile de acum nu vor mai fi atunci, că oamenii care m-au rănit ieri s-au schimbat până azi, că morocănosul de săptămâna trecută este o fântână de bună dispoziţie săptămâna aceasta.

George MacDonald obişnuia să spună că nu poate avea încredere în creştinismul cuiva, dacă la uşa acestuia nu puteau fi văzuţi niciodată copii jucându-se. Suntem prea serioşi din nefericire, şi ne dorim bisericile pline de adulţi serioşi cu un aer de sfinţenie acută, uitând că Isus a spus adulţilor că trebuie să devină ca nişte copilaşi pentru a ajunge în împărăţia Cerurilor.

Copii se joacă! Îndrăsnesc să întreb, când te-ai jucat ultima dată? Nu cu păcatul, pentru că asta, se întâmplă prea des…


Craciunul, Sărbătoarea iertării!

O femeie a venit la duhovnicul ei:

– Părinte, soţul meu mi-a spus aseară că m-a înşelat cu o colegă de serviciu. I-am spus că nu vreau să mai locuiesc cu el, că vreau să plec la mama mea.

– Îi pare rău pentru ce a făcut?

– Da, îi pare. Doar el mi-a spus, că mie nu mi-ar fi trecut prin cap aşa ceva. Dar nu vreau să îl iert. Nu meritam aşa ceva. O să divorţez. Duhovnicul încercă să o convingă să renunţe la hotărârea ei, dar nu reuşi. Îi spuse:

– Stai în genunchi să îţi citesc rugăciunea pentru divorţ.

Femeia îngenunche şi, spre mirarea ei, îl auzi pe duhovnic spunând o rugăciune ciudată: „Doamne, ne-am săturat să facem voia Ta, să ţinem poruncile Tale. Nu ne ierta nouă greşelile noastre, că nici noi nu iertăm greşiţilor noştri”.

– Părinte, dar ce rugăciune este asta? Eu vreau să mă ierte Dumnezeu.

– Nu se poate.

– De ce nu se poate?

– Dacă tu nu îl ierţi pe cel care ţi-a greşit, dacă tu nu îţi ierţi soţul, cum vrei să te ierte pe tine Dumnezeu?

Înţelegându-şi greşeala, soţia îşi sună soţul de la telefonul din faţa bisericii.

– M-am răzgândit, nu mai divorţez. Îmi e foarte greu să te iert, dar  te iert.

Soţul s-a bucurat foarte mult auzind aceasta. O iubea pe soţie şi nu îşi putea da seama cum acceptase să o înşele. Ridicându-se din păcat, i-a fost credincios soţiei sale până la sfârşitul vieţii.(povestire culeasă din cartea “Patericul mirenilor”, de pr. Danion Vasile.)

CEI SLABI NU POT IERTA NICIODA. IERTAREA  ESTE  ATRIBUTUL  CELOR PUTERNICI! Mahatma Gandhi