Pericolul presupunerilor (3)

VulnerabilityPopasul de astăzi ne aduce din nou în lumea presupunerilor și a  pericolului la care ne expunem lăsându-ne pradă lor. Dacă în episoadele trecute am văzut că presupunerile pot ruina o familie, ne pot fura pacea si bucuria, în episodul de astăzi vom descoperii că ele ne fac vulnerabili în fața dușmanului nostru nr.1 Lucifer.

Întâmplarea din F.Apostolilor 19:13-16 descrie vulnerabilitatea noastră în fața Diavolului în urma presupunerilor noastre: Nişte exorcişti iudei care umblau din loc în loc au încercat să cheme Numele Domnului Isus peste cei ce aveau duhuri rele, zicând: „Vă jur pe Isus, pe care-L propovăduieşte Pavel, să ieşiţi afară!” Cei ce făceau lucrul acesta erau şapte feciori ai lui Sceva, un preot iudeu din cei mai de seamă. Duhul cel rău le-a răspuns: „Pe Isus Îl cunosc, şi pe Pavel îl ştiu; dar voi cine sunteţi?” Şi omul în care era duhul cel rău a sărit asupra lor, i-a biruit pe amândoi şi i-a schingiuit în aşa fel, că au fugit goi şi răniţi din casa aceea.

Cei șapte băieți ai preotului Sceva au presupus că în lumea spirituală merge pe principiul nepotismului. Dacă tata e credincios și are o relație cu Dumnezeu asta înseamnă că și eu am acces nelimitat la tronul de milă și har a lui Dumnezeu, chiar dacă eu nu-l cunosc personal. Dacă vom vorbi despre Dumnezeul pe care-l cunoaște Pavel, avem rețeta perfectă pentru a fi o autoritate în lumea spirituală, credeau acești băieți. Din nefericire acest concept i-a făcut vulnerabili în fața duhurilor necurate și au primit o lecție dureroasă.

În lumea spirituală presupunerile ne fac vulnerabili în fața ispitelor pe care le avem. Presupunem că nu e nevoie de așa multă rugăciune și înfrânare, că noi suntem a 4-a generație de credincioși din familie, că mergem regulat la biserică și acestea sunt suficiente pentru a fi victorioși într-o confruntare cu Diavolul. Uităm că noi suntem slabi și că avem nevoie de Dumnezeu la orice pas in lupta cu cel care are o experiență de mii de ani. În Evrei 12:4  suntem avertizați: Voi nu v-aţi împotrivit încă până la sânge, în lupta împotriva păcatului. În lupta cu păcatul suntem chemați să rezistăm la ispite cu toată fermitatea pe care am folosi-o dacă am avea de luptat pe viaţă şi pe moarte, cu un duşman fizic. Amăgirile pe care diavolul ni le șoptește în urechi sunt presupuneri pe care el vrea să le credem cu toată convingerea, pentru că știe că în acel moment suntem scoși din luptă. Puterile ne sunt secate și nădejdea spulberată!

Presupunerile că evanghelistul, păstorul sau  autorul cutare vorbește bine, fără a cerceta cele spuse cu Scripturile ne conduc la o altă vulnerabilitate definită așa de bine în Efeseni 4:14  ca să nu mai fim copii, plutind încoace şi încolo, purtaţi de orice vânt de învăţătură, prin viclenia oamenilor şi prin şiretenia lor în mijloacele de amăgire; ci, credincioşi adevărului, în dragoste, să creştem în toate privinţele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos. Necunoașterea Cuvântului scris și inspirat a lui Dumnezeu ne duce la bănuiala că toți vorbesc biblic, le dăm tuturor dreptate permițând oricărui curent de învățătură să ne amețească până obosim și nu mai știm ce și în ce să credem.  Noi suntem fideli principiului Sola Scriptura și credem cu tărie că nici o altă carte nu se ridică la nivelul Bibliei. Alte învățături care nu izvorăsc din Biblie sau care sunt luate din Biblie și ciuntite după bunul plac al învățătorului, nu le punem la inimă și nu le luăm ca dreptar de învățătură. Filozofi, eseiști, istorici oameni de cultură, au scris și au învățat pe alții dar noi știm că singurele cuvinte care dau viață sunt cele din Cartea vieții. 2 Timotei 3:16  Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.

Tot presupunerile ne fac vulnerabili cu privire la viața de dincolo. O minciună foarte răspândită în modernism este presupunerea că după moarte numai Dumnezeu mai știe dacă este ceva. Fals! Și noi știm ce este dincolo de moarte…

Evrei 9:27   oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata. Isus le spunea ucenicilor înainte de a se înălța la cer Ioan 14:2  În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc.Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi. Dumnezeu după moarte ne cheamă la o judecată și la o răsplată. A lăsa viața de dincolo în mâinile preoților sau în plata Domnului, fără a ne interesa de pregătirea pentru cealaltă existență înseamnă a fi cei mai nesăbuiți dintre oameni. Presupunerea că ’’ce vor face toți oamenii voi face și eu’’ este o amăgire pe care Diavolul se bucură să o credem și să o spunem mai departe. Îți este totuna dacă în viața de dincolo vei arde veșnic în foc sau te vei bucura veșnic în prezența Lui Dumnezeu? În privința sufletului nostru nu trebuie să avem presupuneri ci numai certitudini. Marele teolog al noului testament Pavel avea această certitudine 2 Timotei 4:6 Căci eu sunt gata să fiu turnat ca o jertfă de băutură şi clipa plecării mele este aproape.  M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credinţa. De acum mă aşteaptă cununa neprihănirii pe care mi-o va da, în „ziua aceea” Domnul, Judecătorul cel drept. Şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce vor fi iubit venirea Lui.

Doresc tuturor cititorilor această certitudine a vieții de dincolo. Doamne ajută-ne să ne cercetăm cu atenție presupunerile deoarece, realizăm că ele ne fac vulnerabili  și ușor de înfrânt. Nu vrem să credem o minciună, o vorbă din bătrâni sau o învățătură pe care am moștenit-o din străbuni,  ci vrem să credem și să trăim după învățăturile Scripturii.

Iată-ne ajunși la finalul acestui popas duhovnicesc, unde am văzut că presupunerile pot fi fatale sufletului. Până data viitoare verificați-vă presupunerile pentru a nu deveni victimele lor. Fiți binecuvântați!

[Aceste meditații au fost rostite la Radio Vocea Evangheliei Sibiu în cadrul rubricii „Popas de suflet”.]

Reclame

Pericolul presupunerilor (1)

large_day_and_night_36593Azi, debutăm cu un nou serial dedicat sufletelor dumneavoastră și intitulat pericolul presupunerilor. Pe parcursul celor cinci episoade vom descoperi că presupunerile pot ruina  o căsnicie din interior, fură bucuria și pacea, ne fac vunerabili în fața dușmanului, deformează imaginea de sine și pot creea așteptări irealiste.

Dacă ar fi să dăm o definiție a presupunerii, așa cum o găsim în Dex. =>Părere bazată numai pe faptele aparente, bănuială, ceea ce este admis în mod prealabil drept posibil, real, adevărat; supoziție, ipoteză, presupus, presupoziție. Presupunerile apar din dorinţa de a completa spaţii libere pe care le avem în jurul nostru: în oameni, în situaţii, sau în viitor. Tot presupunerile creează pur şi simplu poveşti imaginate, care nu sunt întotdeauna în concordanţă cu realitatea. Presupunem că mai mulţi bani ne rezolvă problemele financiare, însă mai mulţi bani ne setează aşteptările mai sus, şi avem în continuare nevoie de mai mult decât câştigăm.

Astăzi vom vorbi despre presupunerile care pot slăbi  sau chiar distruge o familie. Ca și exemplu din Scriptură vom lua modelul familiei Avram & Sara din Geneza 20:2  Avraam zicea despre Sara, nevastă-sa: „Este sora-mea!” s-a temut să spună că este nevastă-sa, ca să nu-l omoare oamenii din cetate din pricina ei. Abimelec, împăratul Gherarei, a trimis şi a luat pe Sara.10  Şi Abimelec i-a zis lui Avraam: „Ce ai văzut de ai făcut lucrul acesta?”Avraam a răspuns: „Îmi ziceam că, fără îndoială, nu-i nici o frică de Dumnezeu în ţara aceasta şi că au să mă omoare din pricina nevestei mele.

Avraam a presupus că în acea țară nu există teamă față de Dumnezeu și a acționat bazându-se pe această bănuială punându-și soția în pericol. Dacă Dumnezeu nu intervenea la vreme, Sara, partenera lui de viață era luată de un alt bărbat și astfel căsnicia lui era terminată. Și toate acestea datorită unei presupuneri. Iubiți cititori ai acestui blog, presupunerile în căsnicie sunt viruși care distrug parteneriatul dintre soț și soție din interior.

Da, putem rezolva situațiile tensionate cu socrii, părinții sau celelalte pericole din exterior, dar dacă nu descoperim la timp acest viclean dușman din interior, căminul nostru se poate surpa pe nesimțite. Bănuiala că partenerul tău te înșeală, alimentează gelozia din tine care macină familia cu întrebări chinuitoare despre unde ai fost, ce ai făcut, de ce ai zâmbit, de ce te-ai uitat acolo, slăbind astfel tot mai mult încrederea partenerului, alimentată la nesfârșit de sloganul: Fac asta din dragoste. Din nefericire această dragoste este de fapt egoism în stare pură.

Presupunerea că pe soț nu-l interesează ce face soția cu banii  sau că pe soție nu o interesează unde zăbovește soțul după servici, creează tensiuni care dacă nu sunt discutate se vor transforma în explozii nedorite în momente de criză ale cuplului.

Un cuplu aflat la apusul vieții discuta despre momentele frumoase petrecute împreună. La un moment dat soția îl întreabă pe soțul ei: Pot să-ți mărturisesc ceva? Cu un zâmbet aprobator înclină din cap, gata să asculte cu atenție ce avea de spus iubita lui soție. De fiecare dată când aduceai acasă pâinea proaspătă, aburindă, primul lucru pe care-l făceai era să-mi tai colțul și să mi-l dai mie. Am considerat asta ca o jignire, obligându-mă să mestec acea coajă tare, dar nu ți-am spus asta niciodată. Bărbatul, cu sprâncenele încruntate își ridică privirea din pământ și spuse: Când eram copil mama mea făcea același lucru cu mine spunându-mi că partea aceea a pâinii era cea mai bună. Am presupus că făcând același lucru, dându-ți ție ce-mi plăcea mie cel mai mult, e un semn de dragoste din partea mea, nici prin gând nu mi-a trecut că acest gest al meu poate fi interpretat ca o jignire. Iată că de multe ori fără să ne întrebăm soțul, soția sau copii facem anumite gesturi presupunând că sunt înălțătoare pentru ei, deseori dovedindu-se contrariul.

Alte exemple de presupuneri găunoase într-un cuplu pot fi:

-Presupunerea că aruncatul hainelor pe unde apucăm și obligația soției de a aduna după noi este firască, pentru că așa făcea și mama în familie.

-Presupunerea că ridicatul de la masă și postarea la tv sau computer, fără a mulțumi sau a ajuta la strânsul mesei este o stare normală a lucrurilor, că doar de aceea ne-am însurat!

-Presupunerea că repetarea insistentă și obositoare a sarcinilor care-i revin soțului, îl ajută pe acesta să urgenteze ce are de făcut!

-Presupunerea că bărbatul trebuie să facă bani cât mai mulți, iar soția, trebuie să-i cheltuie cât mai repede!

NU am pretenția că am epuizat acest subiect, pentru că este foarte vast, nu am lăsat decât o sămânță în acest prim episod, pentru ca pe parcursul acestei zile să măcinăm cu moara minții alte presupuneri care ne pot fi fatale în viața de familie.

Până data viitoare verificați-vă presupunerile pentru a nu deveni victimele lor. Fiți binecuvântați!

[Aceste meditații au fost rostite la Radio Vocea Evangheliei Sibiu în cadrul rubricii „Popas de suflet”.]