De ce-i faceți supărare femeii?

Astăzi e o zi specială, o zi în care femeile sunt înălțate, onorate și cinstite prin serbări de către copii, prin cadouri din partea soțului, prin mici atenții oferite de șefi sau colegi, dedicații și urări care curg asemenea unui torent pe toate  platformele de socializare.

E frumos să fi femeie, dar oare a fi femeie se definește doar privind prin lentila zilei de 8 martie când totul este așa feeric și decupat parcă din cărțile cu povești? Pe lângă grija familiei, cu spălat, călcat, gătit, curățenie, lecțiile copiilor și  preocuparea cu nevoile lor și multe altele pe care doar ea le știe, mai trebuie să facă echilibristică între serviciu, familie, ședințele cu părinții și grija de ea însăși (dacă se mai poate vorbi de așa ceva). Și de parcă toate astea nu ar fi de ajuns, primește regulat în doze diferite, mâhniri, supărări, jigniri, tristeți pe care ea mereu încearcă să le traducă în limbajul mamelor și a soțiilor prin îngăduință și toleranță scormonind mereu motive de a scuza comportamentul nebunesc al celor care o supără.

Domnul Isus într-o împrejurare în care o femeie sparge un vas de alabastru cu mir de nard curat, foarte scump la picioarele Lui, le spune celor care o înfruntă și o mustră:

Lăsaţi-o în pace. De ce-i faceţi supărare?

Această întrebare a Mântuitorului străbate veacurile ajungând  astăzi să ne pună pe gânduri pe noi bărbații, care provocăm supărare femeilor pe care ar trebui să le respectăm, să le susținem și să le sprijinim cu mare prețuire.

Supărările produse pot veni sub forma cuvintelor, a vorbelor care pot răni asemenea unei săbii. Pot lua forma unor acțiuni pe care le facem și care duc la dizolvarea bunei dispoziții a femeilor de lângă noi. Alteori, supărările pot lua chipul lipsei de ajutor în gospodărie, nepăsarea față de activitățile zilnice în care nu ne implicăm lăsându-le să trudească singure. Supărarea făcută femeii poate îmbrăca și haina lipsei de comunicare, ca o pedeapsă pentru te miri ce fapte mărunte sau chiar imaginare, de care ea probabil că nici nu știe. Otrăvirea spiritului femeilor de lângă noi poate avea loc datorită lipsei cu desăvârșire a mulțumirii față de lucrurile mărunte, este tot o formă de supărare produsă de noi bărbații pentru că umbrim de multe ori osteneala ei cu expresii de genul: ce lucru deosebit ai făcut, n-ai făcut chiar așa ceva extraordinar sau nu se vede ce ai lucrat toată ziua.

Din păcate această supărare provocată cu bună știință se petrece în toate spațiile lumii noastre începând cu cele mai înalte. Zilele trecute un eurodeputat polonez rostea de la tribuna Parlamentului European, la Bruxelles că femeile trebuie sa câștige mai putin decat barbatii, deoarece sunt mai slabe, mai mici si mai putin inteligente. Da, a fost penalizat, dar potopul de jigniri și supărări asupra femeilor nu se oprește cu o amendă sau o suspendare.

Această stare trebuie tratată cu vaccinul bunului simț, cu respect, considerație și apreciere de către noi, fiii și soții acestor ființe dăruite de Dumnezeu pentru a ne ajuta!

Fac un apel pe acestă cale și cu această ocazie tuturor bărbațiilor, nu vă limitați doar la o zi pe an pentru a vă arăta mulțumirea și gratitudinea pentru mamele, soțiile, bunicile sau fiicele voastre. Purtați-vă în fiecare zi cu ele așa cum s-ar purta Hristos. Iubiți, iertați, sprijiniți, fiți mereu prezenți în viața lor prin gesturi, cuvinte, apeluri telefonice, sms-uri, mici atenții care traduc dragostea voastră teoretică într-una practică.

Haideți să aruncăm la gunoi ghidul de bădărănie și să ne facem rost de tratatul de curtoazie și tandrețe pe care să-l memorăm și să ni-l însușim. Cred că procedând așa, în fiecare zi, confirmăm dragostea noastră,  dovedind că le prețuim oferindu-le combustibil pentru a înainta în această viață și așa dificilă și grea. Iubită femeie, oricine ai fi și oriunde te-ai afla adu-ți aminte că ești specială, creeată cu un scop și că Dumnezeu te-a inventat ca ajutorul potrivit pentru bărbat. Altfel spus noi bărbații am fi neajutorați fără voi. La mulți ani tuturor femeilor!

Puiu Chibici, colind nou nouț…

Din slăvi cerești și din splendori
Ai vrut aicea să cobori
Ca voia Tatălui s-o faci
Și-n umilință să Te-mbraci

Bine-ai venit, bine ai venit
Mântuitor blând și smerit
Te lăudăm Te adorăm
La ieslea Ta ne aplecăm

O-mpărăție făr-apus
Ai vrut să faci cu noi Isus
Un rai de cânt și bucurii
Acolo sus în veșnicii

Tu ai venit Isus Hristos
Să-l scapi pe omul păcatos
De moarte și de chinul greu
Și să-l împaci cu Dumnezeu

Lecții de la animale

lectii-de-la-animale

“Întreabă dobitoacele și te vor învăța, păsările cerului și îți vor spune, și peștii mării îți vor povesti.” – Iov 12:7-8

Cămilă – odihnă în genunchi

Geneza 24:11 A lăsat cămilele să se odihnească, în genunchi, afară din cetate, lângă o fântână. Era seara, pe vremea când ies femeile să scoată apă.

Efeseni 6:18 Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni şi cereri. Vegheaţi la aceasta, cu toată stăruinţa, şi rugăciune pentru toţi sfinţii

Porumbel  – fără răutate

Matei 10:16  Iată, Eu vă trimit ca pe nişte oi în mijlocul lupilor. Fiţi, dar, înţelepţi ca şerpii şi fără răutate ca porumbeii.

1 Petru 2:1 Lepădaţi, dar, orice răutate, orice vicleşug, orice fel de prefăcătorie, de pizmă şi de clevetire;

Iacov 1:21 De aceea lepădaţi orice necurăţie şi orice revărsare de răutate, şi primiţi cu blândeţe Cuvântul sădit în voi, care vă poate mântui sufletele.

Miel – răbdare în tăcere

Isaia 53:7 Când a fost chinuit şi asuprit, n-a deschis gura deloc, ca un miel pe care-l duci la măcelărie şi ca o oaie mută înaintea celor ce o tund: n-a deschis gura.

Plângeri 3:26 Bine este să aştepţi în tăcere ajutorul Domnului.  Este bine pentru om să poarte un jug în tinereţea lui. Să stea singur şi să tacă, pentru că Domnul i l-a pus pe grumaz; să-şi umple gura cu ţărână şi să nu-şi piardă nădejdea;  să dea obrazul celui ce-l loveşte şi să se sature de ocări. Căci Domnul nu leapădă pentru totdeauna.

Furnică – hărnicie

Proverbele 6:6 Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile 2 Tesaloniceni 3:10 Căci, când eram la voi, vă spuneam lămurit: „Cine nu vrea să lucreze nici să nu mănânce.”ei şi înţelepţeşte-te!

Leul – îndrăzneală şi curaj

Proverbele 30:25, 30 leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui;

2 Samuel 17:10 Atunci cel mai viteaz, chiar dacă ar fi avut o inimă de leu, se va înspăimânta; căci tot Israelul ştie că tatăl tău este un viteaz şi că are nişte viteji cu el.

Corb – ascultare necondiționată

1 Împărați 17:4, 6 Vei bea apă din pârâu, și am poruncit corbilor să te hrănească acolo.”Corbii îi aduceau pâine și carne dimineața și pâine și carne seara, și bea apă din pârâu.
-Dumnezeu a folosit două metode de a-i purta de grijă lui Ilie în deşert. Unul dintre acestea a fost pârâul, care era un mijloc natural. Ilie trebuia să bea apa din acel pârâu. Un al doilea mijloc a fost supranatural: corbii veneau şi îi aduceau de mâncare.

-Corbii sunt cunoscuți pentru zgârcenia lor. Ei nu dau mâncarea lor altor animale, dar la porunca lui Dumnezeu se supun.

-China și Japonia, corbul este simbol al recunoștinței filiale, faptul că pasărea își hrănește părinții când aceștia sunt bătrâni.

-Corbii sunt singurele păsări care nu se tem de furtunile puternice. Când se stârnește o astfel de furtună și celelalte păsări stau ascunse, corbii sunt singurii care au curajul să zboare, jucându-se fără griji în vântul puternic, dându-se peste cap și executând manevre acrobatice de zbor.